Viața parohiei
Decembrie 11, 2014
Ieri, 17 iunie, 2013, în duminica ce face legătura între Înălţarea cu Trupul la cer a Domnului şi plinirea făgăduinţei trimiterii Duhului Sfânt, Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a resfinţit capela cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie“ din incinta Spitalului Orăşenesc „Sfântul Dimitrie“ din Târgu Neamţ.
După slujba de sfinţire a sfântului lăcaş, care de fiecare dată dă impresia că te afli în mormântul plin de Înviere al lui Hristos, a urmat săvârşirea Sfintei Liturghii, înainte de care Înalt Preasfinţitul Teofan a citit o rugăciune de dezlegare a păcatelor pentru toţi cei prezenţi, atât mireni, cât şi clerici. În cuvântul de după Sfânta Evanghelie, IPS Mitropolit Teofan a pus la rădăcina minţii şi inimilor celor prezenţi ideea potrivit căreia cunoaşterea lui Dumnezeu se face în mai mulţi paşi care pot fi sintetizaţi în cunoaşterea învăţăturii despre Dumnezeu, trăirea şi propovăduirea acesteia. Odată ce a cunoscut învăţătura de credinţă, omul este chemat să dorească să se lase cuprins de iubirea lui Dumnezeu şi nu doar să se rezume la a o cunoaşte intelectual. „Suntem chemaţi ca această învăţătură să ne ardă, să ne încălzească şi să ne împodobească, să-L simţim pe Hristos pătruns în adâncimea sufletului nostru“, a subliniat Înalt Preasfinţia Sa.
La finalul Liturghiei, părintele de caritate al capelei, Emilian Creţu, a fost ridicat la rangul de iconom stavrofor, iar mai mulţi credincioşi care au contribuit prin râvna şi dragostea lor la ajungerea acestei zile de veşnică pomenire pentru istoria acestui sfânt lăcaş au primit distincţii de vrednicie. Aceştia şi-au arătat şi ei dragostea faţă de Înalt Preasfinţitul Teofan dăruindu-i o icoană cu Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena.
Construcţia capelei a fost realizată prin stăruinţa şi râvna arhimandritului Neonil, stareţ la mănăstirile Secu şi Neamţ. În acest sfânt lăcaş s-au săvârşit slujbe fără întrerupere timp de 100 de ani, începând cu anul 1852 şi 1952, an în care a fost închis. După 40 de ani, în anul 1992, s-a săvârşit din nou o Sfântă Liturghie aici. În perioada 1996-2013, sub păstorirea părintelui de caritate al spitalului, Emilian Creţu, s-au efectuat ample lucrări de restaurare, înfrumuseţare şi împodobire. Capela, în ansamblul construcţiei, a fost gândită a fi inima duhovnicească care pulsează duh tămăduitor în trupurile şi sufletele celor aflaţi în suferinţă, dar şi ca formă de conştientizare a personalului medical că atunci când îngrijesc un pacient, nu au în faţă un frate sau un necunoscut, ci pe Însuşi Dumnezeu. (Vlad B.)
